În vremurile ploioase
găseam râme în apa din izvor,
zbătându-se în spasmele morţii.
Crezând că au căzut fără voia lor,
mi se făcea milă de ele
şi le scoteam la mal.
Dar, vai, stupoare :
Ele reveneau de fiecare dată în apă.
să se … sinucidă!
Le-am întrebat:
- De ce faceţi aceasta?
Mi-au răspuns:
- Vremea noastră a sosit
să părăsim Lumea voastră
pentru că n-o mai suferim!
Dar, totuşi, o iubim
şi vrem să-i fim de folos
şi după moartea noastră! …
Neînţelegând semnificaţia adâncă
a acestor cuvinte,
am aşteptat curios
să văd ce se mai întâmplă.
Pe măsură ce-şi epuizau energia,
opuneau o rezistenţă din ce în ce mai mică
şuvoiului care le ducea, cu mici popasuri,
în apele tumultoase ale râului din apropiere,
unde deveneau rapid
… hrană pentru peşti! ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu