Oameni care şi-au pierdut definitiv speranţa


În amintirea inundaţiilor catastrofale ce au lovit în ultimul timp România


Dacă aşa voit-a Dumnezeu

să-mi ia întreg avutul meu

şi să-l arunce în Abis,

iată, m-am decis

de bună voie şi nesilit de nimeni

să nu mai opun nici o rezistenţă Stihiei …

Dimpotrivă, vreau s-o rog să-mi sape şi mie

tainic mormânt

pe fund de Adânc,

fiindcă în Lumea Aceasta

n-am unde să mă mai duc ...

Şi nu mai am nici o putere

s-o iau iarăşi de la început ...


Speranţa şi viaţa mea s-au sfârşit …

în Tăul Dracului ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu