EMETOPHOBIE

(Interminabilei perioade de tranziţie

de la socialismul inuman

la capitalismul sălbatic / “economia de piaţă”)

Motto :

Regele Roboam a vorbit poporului cu asprime, zicând :

“Tatăl meu v-a împovărat cu un jug greu,

eu şi mai greu voi face jugul vostru;

tatăl meu v-a bătut cu bice,

eu vă voi bate cu scorpioane !

Degetul meu cel mic

este mai gros decât mijlocul tatălui meu !”

(Biblia, III Regi, 12.10,11)

Mi-e o frică teribilă să nu vomit în public

şi să mă fac astfel de ruşine,

mai ales cu ocazia campaniilor electorale,

când percep duhorile demagogiei candidaţilor la alegeri!

Iată, candidaţii la alegeri urcă la tribună,

îşi privesc alegătorii în ochi

şi le cerşesc votul cu privirea,

promiţându-le câte-n Lună şi în stele.

Dar, după ce ajung la putere,

uită tot ce au promis

şi pun pe spinarea poporului

un jug mult mai greu decât predecesorii lor,

motivând că trebuie să repare

greşelile de guvernare

ale înaintaşilor lor.

- “La viitoarele alegeri vom fi mai vigilenţi

pe cine punem în fruntea noastră!”,

îşi zice mulţimea dezamăgită.

Dar, vai, stupoare,

noii aleşi pun pe spinarea poporului

un jug mult mai greu,

motivând că trebuie să repare

gravele greşeli de guvernare

ale predecesorilor lor.

- “De data aceasta vom fi mult mai vigilenţi

pe cine punem în fruntea noastră

la viitoarele alegeri electorale!”,

îşi zice poporul, profund dezamăgit.

Dar, vai, din nou stupoare!

Noii aleşi pun pe spinarea poporului

un jug mult mai greu,

pretextând că trebuie să repare

“grelele moşteniri”

lăsate de guvernele anterioare!

Şi jocul continuă la infinit,

o adevărată trudă de Sisif!

Căci oamenii politici

nu acordă oamenilor obişnuiţi şi lui Dumnezeu

nici o altă valoare

decât o valoare de întrebuinţare

pentru atingerea scopurilor lor personale,

de multe ori, deosebit de murdare!

Şi suferinţa generală e din ce în ce mai mare,

şi nemulţumirea generală e din ce în ce mai mare.

Dar poporul a învăţat, de-a lungul istoriei, să rabde smerit,

la infinit,

precum taurul, când este jugănit,

fiindcă ori de câte ori a încercat să se răscoale,

a avut de-a face cu cele mai diverse forme de reprimare

din partea aleşilor lor,

ceea ce dovedeşte că aceştia sunt oricând în stare

să treacă peste cadavrele alegătorilor lor,

întrucât puterea corupe la modul absolut,

omul fiind, prin definiţie, o fiinţă coruptibilă.

Alegerile electorale

nu reprezintă decât o formă inteligentă de manipulare

a celor proşti, dar mulţi

şi mulţi, dar proşti.

O, Ţepeş, Doamne, pe tine te admir şi te votez!

Tu ai fost singurul Domn la nivel planetar,

care ai reuşit să stârpeşti corupţia din propria-ţi ţară.

Şi chiar dacă n-ai reuşit decât în mod temporar,

ai demonstrat, însă, că este, totuşi, posibil

atunci când există voinţă politică unitară!

Acum corupţii de pretutindeni îţi râd în nas,

“omagiindu-te”: Dracula-Parck, Vampirul din Carpaţi!

De aceea mi-e o frică teribilă să nu vomit în public

când văd oameni perverşi, demagogi şi corupţi …

(2001, 15 noembrie)