EMINESCU REDIVIVUS

- Codrule, codruţule,

ce mai faci, drăguţule?

Că, de când nu ne-am văzut,

multă vreme a trecut!

- Nu fac bine, măi străine!

Vreme trece, vreme vine,

multe se schimbă în Lume.

Din Stăpân, precum am fost,

am ajuns în Lume gost.

Frate-meu mai mic, român,

pe care l-am crescut la sân,

acum s-a făcut Om Mare,

devenind Noul Stăpân.

El apele mi-a otrăvit,

peştişorii au murit,

păsările s-au rărit,

lupi, urşi, iepuri nu mai sunt.

Mă defrişează fără milă,

mă scoate din rădăcină,

aruncă ţigara-n silă,

flăcările mă cuprind

şi dispar de pe Pământ.

N-am la nimeni crezământ

cine-am fost şi cine sunt …

- Codrule, Măria Ta,

milă mi-e de soarta Ta,

ce se-aseamănă cu a mea:

Administrată în doză lethală,

stihia-om ne-a fost, amândurora,

fathală! …

(2003, aprilie 6)