Mi-e o frică teribilă de mişcare,
căci ea necesită efort.
Ce mare prostie să mergi cu rucsacul în spinare,
să urci pe munte şi să faci sport …
Zic unii că mişcarea egal viaţa.
Ca şi cum viaţa s-ar reduce exclusiv
la a da din picioare şi din mâini.
Părerea mea este că mişcarea minţii, a spiritului,
este cea mai utilă formă de mişcare.
Eu pot să gândesc eficient doar când duc o viaţă sedentară,
când beau cafea, fumez ţigară după ţigară,
mă uit la televizor sau navighez pe Internet.
Imi place să fac toate acestea chiar cu riscul
de a mă izola de restul lumii, de a mă desocializa /
de a deveni autist,
de a deveni obez, diabetic, cardiac, anchilozat-constipat.
O viaţă are omul !
Şi nimeni altul nu trăieşte în locul meu.
De ce să nu-mi trăiasc viaţa aşa cum vreau eu?
Dacă mie mi-e frică teribilă să fac mişcare
în Natura aceasta atât de mare
şi vreau să stau toată ziua la televizor,
cine are cu mine ceva? …
Oh, mi-e o frică teribilă de mişcare …
2011, 2 martie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu