Haosul primordial

MITOLOGICALE

(Compilare după câteva mituri esenţiale,

plus parţială decriptare)

HAOSUL PRIMORDIAL

La început a fost Haosul primordial,

cel cufundat în beznă.

El a fost Izvorul Lumii întregi,

Izvorul vieţii.

Haosul Primordial era un Hău Nemărginit,

populat cu entităţi neutre.

Ele întreţineau o infinitate

de mişcări dezordonate.

Dar Haosul Primordial conţinea în sine un Germene,

un punct cu mişcare ordonată.

De aceea, Haosul Primordial

nu era Haos

în totalitate.

Când Germenele a început să crească,

entităţile neutre îşi pierdeau treptat din neutralitate.

Atunci s-a născut acea Putere fără margini

care însufleţeşte totul.

Ea se numeşte Eros, sau Dragoste,

şi este alcătuită din contrarii

ce se atrag reciproc.

Şi Dragostea a zis: « Să fie lumină! » Şi a fost lumină.

Atunci s-a produs Marea Explozie,

pe englezeşte Big-Bang.

Atunci Erebos, Eternul Întuneric Sideral, a zămislit

Lumina cea veşnică, numită Ether.

Atunci s-au născut Zeii şi Lumile toate.

Atunci s-a născut şi zeiţa Geea,

adică Pământul,

o zeiţă puternică, dătătoare de viaţă.

Ea are o întindere imensă.

În adâncul Pământului,

situat de noi la o depărtare

la fel de mare

ca şi Cerul albastru,

se află Tartarul,

o veşnică noapte,

o beznă îngrozitoare,

o teribilă Închisoare

pentru Entităţi dăunătoare,

Titani, Ciclopi, Hecatonhiri şi altele.

Pământul era pustiu şi gol;

peste faţa adâncului de ape era întuneric

şi Duhul lui Elohim Se mişca pe deasupra apelor.

Cei Puternici au zis: «Să fie lumină!» Şi a fost lumină.

Veşnica noapte pământească a luat sfârşit

în clipa în care dintr-însa s-a născut

ziua cea luminoasă şi plină de bucurii.

Şi a fost o seară, şi a fost o dimineaţă,

aceasta a fost ziua cea dintâi.

De atunci,

ziua şi noaptea urmează una alteia cu rândul.

Atunci a devenit vizibil Uranos,

Cerul albastru, de necuprins,

care, învăluind-o şi îmbrăţişând-o pe Geea,

a luat-o cu drag de soţie.

Atunci stelele dimineţii au izbucnit în cântări de bucurie

şi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie.

…………………………………………………….

Şi Geea a născut nenumăraţi fii şi fiice.

Aşa a început Haosul să se transforme în Ordine sau Cosmos,

dar nu în totalitate.

Căci Ordinea a păstrat în sine un Germene

mai mic sau mai mare de Haos,

care produce în sânul Creaţiei

întreaga disfuncţionalitate.

Aşa că Haosul conţine în sine un Germene de Ordine,

iar Ordinea – un Germene de Haos.

Contrariile îşi schimbă alternativ locul,

trecând unul în celălalt.

Şi ciclurile se repetă la infinit.

Aşa se învârte Roata Lumii

la nesfârşit …