La început, Stăpân a fost Uranos,
adică Spaţiul Nemărginit,
un Recipient Uriaş în care încap toate.
El este increabil şi indestructibil,
întrucât nimeni nu poate să facă să dispară
dintr-însul o porţiune cât de mică,
cu atât mai mult Spaţiul în totalitate.
Spaţiul este o condiţie necesară fundamentală
de existenţă a Existenţei.
Dar Uranos a fost biruit de Cronos,
adică de Timpul Nesfârşit,
a doua condiţie necesară fundamentală
de existenţă a Existenţei.
Cronos a inventat acţiunea instantanee la distanţă,
adică simultaneitatea,
care permite existenţa concomitentă şi interacţia
tuturor părţilor componente
ale Uriaşului Sistem.
Tot El a inventat şi succesiunea evenimentelor,
făcând, astfel,
Ordine în Haosul Primordial.
El a creat condiţiile necesare apariţiei
celei de-a treia generaţii de zei,
zeii cu trup material,
fiinţe inteligente, dotate cu raţiune,
care au un început, dar nu au sfârşit,
întrucât au dobândit, între timp, nemurirea.
Zeii cu trup material au preluat puterea în sânul Creaţiei
prin mecanismul teleportării,
al deplasării instantanee în orice loc,
şi prin mecanismul telepatiei,
al comunicării instantanee la orice distanţă,
Ordinea fiind menţinută, astfel, în Sistem.
Dar între zeii dotaţi cu raţiune
au izbucnit ulterior neînţelegeri
cu privire la supremaţie, la împărţirea puterii.
Neînţelegerile au generat intense lupte fratricide
ce au zguduit Temeliile Lumii
şi care nici până azi nu s-au sfârşit.
Şi nu se ştie dacă vor avea vreodată
vreun finiş.
Aşa că, după ce a apărut Paradisul,
născutu-s-a şi Infernul ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu