- Cine, sau Ce anume eşti Tu, Doamnă Moarte?
Eşti rodul eternei predispoziţii la eroare
a oricărei fiinţe trăitoare,
sau eşti trecerea ireversibilă în Nefiinţă,
consecinţă nefastă a „păcatului” de a iubi,
potrivit căruia „Tot cel ce se naşte
e vrednic a pieri”?
- O, nuuu!
Oamenii gândesc astfel despre Mine!
Ei cred că eroarea e urmată inevitabil
fie de pedeapsă veşnică,
fie de moarte veşnică.
Dacă acest lucru ar fi adevărat,
întreaga Fiinţă de mult timp s-ar fi epuizat
trecând în Nefiinţă treptat,
unde ar fi încremenit pe veci în forme statice.
Aceasta ar fi adevărata Moarte!
Dar adevărata Moarte nu există
datorită Mie.
- Atunci Cine sau Ce eşti, anume?
- Eu sânt un Alt Nume dat Vieţii.
Căci, dacă Viaţa este Mişcare,
este Transformare / Metamorfozare,
acestea sunt sinonime cu Mine,
fiindcă Eu sânt Veşnica Schimbare,
Eterna Trecere în Altceva.
Eu sânt doar despărţirea temporară
a fiinţelor ce se iubesc.
Căci ele se reîntâlnesc
în noi îmbrăţişări extaziale,
după ce s-au metamorfozat
în alte forme existenţiale
cu noi potenţiale de manifestare,
întrucât cele vechi s-au epuizat.
Eu sânt Moartea Morţii
şi Învierea Vieţii.
Eu sânt Însăşi Viaţa
în plenitudinea sa.
Căci dacă Hristos nu murea,
El n-ar fi putut învia
la o Nouă Viaţă,
împreună cu o parte însemnată din oameni! ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu