Motto:
Cât de greu se eliberează de paradigmele învechite ale Lumii
cei ce n-au trecut prin dificila experienţă a Labirintului!
(Nici psihoterapeutul Elifaz nu s-a dovedit
a fi receptiv la noutăţi.
El a continuat a se erija în apărătorul fervent
al lui Dumnezeu,
şi în acuzatorul atroce al sărmanului Iov.
Dar să-i dăm cuvântul lui Elifaz):
- Omul nu poate să aducă nici un folos lui Dumnezeu
căci înţeleptul nu-şi foloseşte decât lui însuşi.
Ce beneficiu trage Dumnezeu de la cel fără prihană?
Ce câştigă El dacă un om trăieşte fără vină?
Oare, pentru evlavia ta te pedepseşte Dumnezeu
şi intră El la judecată cu tine?
Sau mai degrabă pentru că răutatea ta este mare
şi fărădelegile tale sunt fără număr?
Tu eşti urmaşul lui Cain!
Luai fără motiv zăloage de la fraţii tăi
şi-i lăsai goi pe cei săraci, smulgându-le îmbrăcămintea.
Nu dădeai apă celui însetat şi mâncare celui flămând.
Ţara toată era a ta, fiindcă pumnul tău era mai puternic;
o luai în stăpânire pentru că erai mai cu vază.
Alungai de la uşă văduvele cu mâinile goale
şi braţele orfanilor le frângeai.
Vrei, oare, s-o apuci pe calea străveche,
bătătorită de nelegiuiţii de dinainte de potop,
care au fost nimiciţi înainte de vreme ?
Ei Îi ziceau lui Dumnezeu: “Pleacă de la noi!
Ce-ar putea să ne facă nouă Cel Atotputernic?”
Dar tocmai El le umplea casele cu bunătăţi!
Departe de mine sfatul celor răi !
Iată, averea ta a fost nimicită, mistuită de foc;
potrivnicii tăi se bucură şi râd de tine;
eşti înconjurat de curse din toate părţile
şi spaimele brusc te-au acoperit!
Lumina ţi s-a stins, întunericul te-a cuprins
şi apele revărsate te-au tras, în vâltoare, la fund.
Priveşte la stele cât sunt de sus!
Nu este, oare, Dumnezeu mai presus de stele?
Şi tu zici: “Ce ştie Dumnezeu? Nu ştie nimic!
Norii Îl înconjoară şi nu poate vedea prin perdeaua de nori.
El Se plimbă numai de jur împrejurul cerurilor!”
Împrieteneşte-te, deci, cu Dumnezeu!
Cazi la pace cu El!
Smereşte-te şi primeşte învăţătură din gura Lui!
Strânge cuvintele Sale ca pe o comoară în inima ta!
Aruncă aurul din Ofir în prundul pâraielor,
depărtează fărădelegea din cortul tău!
Atunci Cel Atotputernic va fi aurul tău,
El va fi bogăţia ta.
Îţi vei ridica faţa spre Dumnezeu, rugându-L,
şi El te va asculta!
Orice lucru îl vei izbuti
şi lumina din nou va străluci
pe toate cărările tale.
Vei fi aşezat iarăşi la locul tău,
căci Dumnezeu izbăveşte chiar şi pe cel vinovat,
dacă acesta îşi pleacă ochii în pământ ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu