Motto:
Mi-e frică teribilă de Lumea aceasta, în care
doar ne bunii sunt creatori de valori spirituale,
în timp ce bunii se rezumă la rolul de consumatori,
frenatori şi batjocoritori
ai creatorilor de valori …
Marele Will’ este marele privilegiat
pentru că nimeni nu-i cunoaşte biografia (cu adevărat),
deşi este scriitorul
din lume cel mai mediatizat.
De ce, oare, restul scriitorilor se bucură de un statut separat?
Cu ce drept sunt ei sacrificaţi
în sensul că biografia lor,
eventual cosmetizată potrivit anumitor interese,
e consemnată şi păstrată, ca bun public,
milenii de-a rândul, neîncetat?
- Noi credem că sunt zei pogorâţi printre oameni!,
exclamă admiratorii extaziaţi.
- Da’de unde ! Replică detractorii’nfuriaţi:
Nu vedeţi câte bube au în cap?
Legionari, duşmani ai poporului, handicapaţi!
Ei sunt cei mai ne buni dintre oameni,
avortoni ai neamului omenesc!
Biografia lor, cosmetizată, falsificată,
este mai importantă decât opera, întrucât
din ea, oamenii trebuie să’nveţe
că nu trebuie să se mai nască alţii ca dânşii!
Vom lua măsuri ca cei ce mai sunt încă în viaţă
să moară toţi în anonimat,
iar celor ce li s-au ridicat între timp statui
să fie imediat demitizaţi
şi demolaţi de pe piedestalul pe care au fost înălţaţi!
Jos Eminescu! Jos Lucian Blaga! Jos Nichita Stănescu!
Şi o să le vină rândul curând la toţi! …
Auzind acestea,
Poetul a exclamat anxietat:
- Iată dezavantajul cunoaşterii „biografiei” poeţilor:
Biografia falsificată se întoarce împotriva lor,
devalorizându-le opera
şi personalitatea! …
x
x x
Cu „biografia” poeţilor în mână şi cu astfel de mentalităţi,
proletcultiştii urmăresc să demonstreze cu orice preţ
că poporul român ar fi un popor de sifilitici,
de schizofreni, de idioţi,
prin urmare, n-ar fi fost niciodată în stare,
în îndelungata sa istorie multimilenară,
să producă măcar o singură perenă valoare
uman-spiritual-culturală,
că, adică, ar fi un popor de rasă inferioară,
animale bune doar de muncă, ba nici măcar atât:
după părerea unora, românul ar fi mai bun mort decât viu!
Mă trec fiori de moarte pe şira spinării când îi aud!
(2003, 8 februarie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu